Pesterile

Peştera Scărişoara

adaposteste cel mai mare gheţar subteran din România, uriaşul bloc de gheaţă subpământean avand o vechime de 4.000 de ani. Intrare în peşteră este un aven impresionant cu diametrul de 50-60 de metri. Trebuie să cobori 48 de metri în adânc, pe o potecă îngustă şi nişte scări de metal, pentru a ajunge în Sala Mare a peşterii. E frig, căci pe fundul avenului dăinuie mereu – chiar şi vara – un strat de zăpadă. Dar eşti răsplătit atunci când, ajuns pe fundul avenului, intri, trecând printr-un portal de 17 metri înălţime şi 24 de metri lăţime, în Sala Mare. Sub picioarele tale se găseşte gheţarul subpământean, acolo de mii de ani; e un enorm bloc de gheaţă, cu un volum de 75.000 – 80.000 metri cubi. Podeaua Sălii Mari este faţa superioară a gheţarului. Vara, temperatura este de aproximativ +1 grad Celsius; iarna, de cca. -7 grade Celsius. Urmeaza o încăpere plină de frumuseţi: aşa-numita Biserică – o încăpere împodobită cu peste 100 de stalagmite. În apropiere se găseşte o altă peşteră de mare interes, ce face parte din acelaşi sistem carstic: peştera Pojarul Poliţei.

Poarta lui Ionele

este o pestera amenajata pentru turism, fiind iluminata si dotata cu scari si podete de metal. Intrarea in pestera se face printr-un impresionant portal de peste 10 metri inaltime. Galeria ce poate fi vizitata este de 60 de metri.

Peştera Hoanca Apei

se situeaza pe drumul care duce spre Gheţarul Vârtop, nu departe de pârâu, la capătul unei poteci rupte parcă din basme. Este singura peşteră din România în care există un izvor carstic intermitent. E faimoasă pentru interiorul său şi pentru urmele de viaţă animală ce le deţine, fiind un adevărat muzeu al ursului de peşteră.

Peştera Coiba Mare

poate fi vizitată în orice perioadă a anului, însă accesul nu este permis în lipsa echipamentelor de speologie. Este nevoie de surse bune de iluminat şi de mult curaj din partea celor care se aventurează în labirintul subteran.Peştera Coiba Mare se află în topul celor mai periculoase peşteri de pe Pământ, devenind provocarea supremă pentru cei mai mari speologi din întreaga lume.

Pestera Vârtop

este locul in care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din Romania. Este una dintre cele mai frumoase pesteri din Muntii Apuseni, datorita acoperirii in intregime a pesterii cu formatiuni de depunere calcitica variate si bine conservate. Pestera are o lungime de 300 de metrii. Traseul de vizitare duce in mod descendent spre mai multe sali: "Sala Ghetarului" de 70 m, "Sala Domului", in care se poate admira un dom din lapte de piatră, precum si interesante draperii pe tavan, "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversitătii elementelor prezente: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc., "Sala Mare" in care se pot observa domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit.

Contact

Loading